Cuvânt pastoral la Învierea Domnului

† TIMOTEI

Prin harul lui Dumnezeu, Episcop al Spaniei şi Portugaliei Cuvânt pastoral la Învierea Domnului 2009

Către tot clerul şi poporul drept slăvitor din Episcopia Spaniei şi Portugaliei

Har, milă şi pace de la Hristos Domnul nostru, iar de la noi părinteşti binecuvântări!Preacucernice Părinte,Iubiţi credincioşi,Hristos a înviat!« Ca un purtător de viaţă şi mai înfrumuseţat decât raiul, cuadevărat, şi decât toată cămara împărătească, mai luminat s-a arătat,Hristoase, mormântul Tău, izvorul învierii noastre » – sunt cuvintele pecare preotul le rosteşte la fiecare Sfântă Liturghie, în timp ce punecinstitele daruri pe sfânta masă a altarului, daruri care la momentul potrivit se vor transforma în Trupul şi Sângele Mântuitorului.Mulţi dintre noi se întristează când aud vorbindu-se de moarte şi demormânt, neînţelegând, ca odinioară locuitorii Tesalonicului, ce estemoartea şi ce este mormântul după Învierea lui Hrtistos. Tocmai datorită acestui fapt, marele Apostol Pavel ne îndeamnă să nu fim « ca ceilalţi,care nu au nădejde, « pentru că de credem că Iisus a murit şi a înviat, totaşa credem că Dumnezeu pe cei adormiţi întru Iisus îi va aduce împreunăcu El »1.Iubiţi credincioşi,Noi, credincioşii, trebuie să trecem printr-o îndoită moarte şiprintr-o îndoită înviere. « Noi am murit de o îndoită moarte, deci săaşteptăm o îndoită înviere »2, spune Sfântul Ioan Gură de Aur. Prinpăcatul săvârşit de Adam în rai, care a fost păcat de moarte, am fost toţisortiţi morţii şi iadului. Întreaga carte a Vechiului Legământ vorbeştedespre înlănţuirea omului şi despre neputinţa lui de a se mântui : « veipogorî bătrâneţile mele cu întristare în iad »3, spune patriarhul Iacov; iarprofetul Isaia spune: « şi-a deschis iadul gura lui »4. Şi noi, la rândulnostru, cu toate că ne naştem şi trupul are viaţă, suntem morţi sufleteşte,până la prima moarte şi prima înviere. Şi care este prima moarte? Şi care,prima înviere ? Acestea se petrec odată, la Botez: Botezul din apă şi dinDuh, atunci când murim şi înviem cu Hristos, atunci când ne îmbrăcămcu Hristos. Când pruncul este afundat în apele sfinţite ale Botezului,acesta moare păcatului, este pogorât în mormânt, dar nu într-unulobişnuit, ci într-un mormânt dătător de viaţă, dătător de lumină,mormânt unde omul îl întâlneşte pe Hristos. De aceea noul botezat esteîmbrăcat apoi în haine luminoase, iar preotul rosteşte cuvintele :« botezatu-te-ai, luminatu-te-ai, sfinţitu-te-ai, spălatu-te-ai, în numeleTatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, acum şi pururea şi în veciivecilor ». Aceasta este prima înviere, prima ridicare fără de care nu există

1 I Tesaloniceni 4, 13-142 Sfântul Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Înviere3 Facere 42, 384 Isaia 5, 14cea de a doua, « Dacă nu se va naşte cineva din apă şi din Duh, nu vaintra în Împărăţia cerurilor »5, spune Mântuitorul.A doua moarte, nu mai este moarte, pentru că moartea a fostomorâtă de Hristos, Cel ce a înviat din morţi cu moartea pe moartecălcând. Însuşi Mântuitorul nostru numeşte moartea, adormire. Să neaducem aminte de Iair, mai marele sinagogii, cum i se adreseazăMântuitorul în momentul în care slugile îi aduc vestea morţii fiicei sale :« de ce vă tulburaţi şi plângeţi ? Copila n-a murit, ci doarme ».6 Acelaşisomn l-a cuprins şi pe Lazăr, fratele Mariei şi al Martei, pe careMântuitorul l-a înviat la patru zile după ce a murit: « Lazăr, prietenulnostru, a adormit, Mă duc să-l trezesc »7.Prin învierea Sa, Hristos deschide omului uşile raiului, de-acumomul nu mai este ţintuit prin moarte în mormânt, ci este chemat săîmpărăţească împreună cu Creatorul său. Se împlineşte astfel cu noicuvântul profeţiei: « din stăpânirea locuinţei morţilor îi voi izbăvi şi demoarte îi voi mântui. Unde este, moarte, biruinţa ta? Unde-ţi suntchinurile tale? »8. De aceea bucuria noastră este nemăsurată, că astăzi« prăznuim omorârea morţii sfărâmarea iadului şi începătura altei vieţi,veşnice. Şi săltând lăudăm pe pricinuitorul, pe Cel singur binecuvântat,Dumnezeul părinţilor şi preaslăvit »9.Dragii mei,Astăzi renaştem la viaţă, odată cu Hristos, iar moartea ce nestăpânea odinioară, se risipeşte, precum se risipeşte fumul şi nu mai este,precum se topeşte ceara de la faţa focului10. Viaţa veşnică, pe care omul acăutat-o dintotdeauna, ne răsare astăzi din mormânt.
5 Ioan 3, 56 Marcu 5, 397 Ioan 11, 118 Oseea 13, 149 Cântarea a 7-a din Canonul Învierii.10

Sihul al doilea de la cădirea Sfintei Mese în perioada Sfintelor Paşti.« Adevărat, adevărat vă spun vouă – spune Mântuitorul Hristos –că vine ceasul, şi acum este, când morţii vor auzi glasul Fiului luiDumnezeu, şi care vor auzi vor învia »11. Oare, ce înţeles au aceste cuvintepentru noi? Ce înţelegem noi prin cuvântul « viaţă »? Cine sunt aceştimorţi, de care ne vorbeşte Mântuitorul nostru? Oare, înţelegem noi viaţaca fiind Hristos, Cel ce a zis: « Eu sunt învierea şi viaţa »12 ? Şiconsiderăm, oare, că acei morţi despre care vorbeşte Domnul, suntemnoi ?Iubiţi fii şi fiice duhovniceşti,Ne-am obişnuit să credem că viaţa veşnică o obţinem doar dupătrecerea noastră din lumea aceasta, dar uităm că dacă nu o dobândimîncă de pe pământ, nici dincolo, în ceruri, nu o vom avea. Viaţa veşnicăeste în acelaşi timp promisiune, dar şi o continuare de punere în valoare,a tezaurului de har dumnezeiesc primit la Botez. Viaţa veşnică creşteodată cu noi, căci am primit-o deja, prin Mirungere, ca pecete a veşniciei,odată pentru totdeauna.Este important să conştientizăm faptul că şi în viaţa veşnică, ca şi încea pământească, se creşte. La fel cum, dacă mâncăm pâine, ne hrănim şicreştem trupeşte, tot aşa şi în plan duhovnicesc, mâncând Pâinea Vieţii13veşnice, care este Hristos, şi hrănindu-ne din auzirea Cuvântului Vieţii14,creştem sufleteşte. Fără Dumnezeu, singurul izvor de viaţă, noi suntemmorţi. Doar « cel ce Mă mănâncă pe Mine va trăi prin Mine »15, ziceDomnul Atotţiitorul; căci « adevărat, adevărat zic vouă, dacă nu veţi
11 Ioan 5, 2512 Ioan 11, 25.13 Ioan 6, 35.14 Ioan 6, 6315 Ioan 6, 57.mânca trupul Fiului Omului şi nu veţi bea sângele Lui, nu veţi avea viaţăîn voi »16.

În această sfântă zi, prin auzirea Cuvântului lui Dumnezeu şi prinîmpărtăşirea cu Însuşi Trupul şi Sângele Său, uniţi fiind, cu Cel ce esteViaţa, noi, cei morţi, ne facem vii; şi rămânem aşa, atâta timp cât Hristos,Mântuitorul nostru, sălăşluieşte întru noi.Dragii mei,Prin puterea credinţei noastre, evenimentul Învierii lui Hristos deacum mai bine de două mii de ani îl retrăim astăzi cu aceeaşi intensitateşi cu aceeaşi bucurie duhovnicească. Astăzi, harul primit la Botez, decătre fiecare dintre noi, se reînnoieşte; puterea Învierii lui Hristos, devineacum şi puterea noastră, pentru că nouă, celor ce-L primim pe Domnul şicredem în numele Lui, Dumnezeu ne-a dat putere ca să ne facem fii aiSăi17. Aşadar, suntem vii precum şi Domnul este. Un singur Trup viu, allui Hristos, iar noi mădulare ale Sale.Acum este ceasul învierii noastre, « acum toate s-au umplut delumină: şi cerul şi pământul şi cele dedesubt. Deci să prăznuiască toatăfăptura Învierea lui Hristos, întru Care s-a întărit »

18.De-acum, « moartea a fost înghiţită de biruinţă »19, prin moarte neapropiem de Dumnezeu. Moartea devine înviere pentru noi. Moartea neduce în faţa lui Hristos, Cel mort şi înviat. Orice raţiune omenească taceîn faţa unei astfel de minuni, care ne dezvăluie iubirea de negrăit a luiDumnezeu pentru noi. Dumnezeu a biruit moartea şi stricăciuneanoastră odată pentru totdeauna. De aceea Biserica proclamă cu bucurie:« Ziua Învierii, să ne luminăm, popoare,

16 Ioan 6, 5317 Ioan 1, 12.18 Cântarea a 3-a din Canonul Paştilor.19 1 Corinteni 15, 54.Paştile Domnului, Paştile!Că din moarte la viaţă şi de pe pământ la cer,Hristos Dumnezeu ne-a trecut pe noi,Cei ce-I cântăm cântare de biruinţă »20.

Îi cântăm Domnului, Îl lăudăm şi preaslăvim puterea Samântuitoare şi credem cu Toma, închinându-ne şi zicând: « Domnul meuşi Dumnezeul meu! »21, căci Şi-a pus sufletul pentru noi, oile sale celecuvântătoare, ca un păstor adevărat şi ne-a dat viaţă din viaţa Sa.Se cuvine să preţuim viaţa, ca un dar neasemănat făcut nouă decătre Dumnezeu, şi să strigăm din adâncul sufletului: Slăvit să fieDomnul!Vă urez ca aceste zile de sărbătoare să vă fie izvor de bucurie,dragoste şi pace în Domnul nostru Iisus Hristos!Hristos a înviat!Al vostru către Hristos Domnul rugător,

+ Episcopul Timotei Madrid 2009

20 Cântarea 1 din Canonul Paştilor 21

Ioan 20, 28