Encíclica de su SS Santidad Bartolomeos I con motivo del Domingo de la Ortodoxia +BARTOLOMÉ

POR LA MISERICORDIA DE DIOS ARZOBISPO DE CONSTANTINOPLA-NUEVA ROMA Y PATRIARCA ECUMENICO A TODO EL PLEROMA DE LA IGLESIA SEAN LA GRACIA Y LA PAZ DE NUESTRO SEÑOR Y SALVADOR JESUCRISTO Y DE NOSOTROS LA ORACION, LA BENDICION Y EL PERDON

Nuestra Santísima Iglesia Ortodoxa festeja hoy su fiesta por antonomasia, y la Madre Iglesia de Constantinopla, desde el centro martírico e histórico, nuestro Patriarcado Ecuménico, dirige la bendición, la ternura y el amor a todos sus devotos hijos espirituales a ella fieles en todo el mundo. Sea el Nombre de Dios Bendito!

Aquellos que intentaron hacer desaparecer la Iglesia a través de los siglos a través de diversas persecuciones evidentes y no, aquellos que intentaron corromperla con sus enseñanzas heréticas, aquellos que intentaron amordazarla y quitarle la voz y el testimonio en el mundo, todos ellos fracasaron. La nube de los mártires, las lágrimas de los bienaventurados y las plegarias de los santos la cubren espiritualmente y la protegen, mientras que el Paráclito, el Espíritu de la Verdad, la conduce a toda la Verdad.

Con sentimiento de obligación y de responsabilidad, a pesar de los obstáculos y desaveniencias, el Patriarcado Ecuménico, como primera Iglesia de la Ortodoxía, se preocupa por la protección y la consolidación de la unidad de la Iglesia Ortodoxa, a fin de que en un solo corazón y una sola boca sea confesada la fe ortodoxa de nuestros padres en cada época y especialmente en nuestros días. Pues la Ortodoxía no es un tesoro de museo para que sea cuidado, sinó aliento de vida que debe ser expandido para que reavive a los hombres. La Ortodoxía es siempre actual, basta que la proyectemos con humildad y la interpretemos teniendo en cuenta las necesidades y las problemáticas existenciales del hombre en cada época y en cada contexto cultural.

En orden a este objetivo la Ortodoxía debe encontrarse en continuo diálogo con el mundo. La Iglesia Ortodoxa no teme al diálogo, pues la misma Verdad no le teme. Contrariamente, si la Ortodoxía se cierra en sí misma y no dialoga con los que están fuera de ella, no solamente ha de fracasar en su misión, sinó que se convertirá de una Iglesia “católica” y “de acuerdo a la Ecumene” en un grupo introvertido y auto-complaciente, en un “gueto” al margen de la historia. Por esta razón también los grandes Padres de nuestra Iglesia nunca temieron el diálogo con el contexto espiritual de su época, hasta con los filósofos idólatras de sus tiempos, y con este modo influenciaron y reconfiguraron la cultura de su época y nos legaron una Iglesia verdaderamente ecuménica.

Este diálogo con el mundo es llamada a continuar hoy la Ortodoxía, a fin de que dé su testimonio y el aliento vivificador de su Fe. Este diálogo, sin embargo, no es posible que lleque al mundo de afuera sino pasa primero por los que llevan el nombre de cristianos. Debemos primero dialogar los cristianos entre nosotros y solucionar nuestras diferencias a fin de que sea creíble nuestro testimonio hacia el mundo. El esfuerzo por la unidad de los cristianos es voluntad y mandamiento del Señor, el cual antes de su pasión rezó a su Padre “a fin de que todos (sus discípulos) sean uno, a fin de que el mundo crea que Tú me enviaste” (Jn. 17, 21). No es posible que el Señor luche por la unidad de los cristianos y nosotros quedemos indiferentes. Esto constituiría una traición criminal y ruptura de su mandamiento. Exactamente por estas razones, el Patriarcado Ecuménico, con la opinión concordante y la participación de todas las iglesias ortodoxas locales, lleva a cabo desde hace varias décadas diálogos teológicos oficiales panortodoxos con las iglesias y confesiones cristianas mayores. Objetivo de estos diálogos es la discusión, en espíritu de amor, de todas las cosas que nos separan a los cristianos, tanto en la fe como en la organización y vida de la Iglesia. Estos diálogos y cada intento de relaciones pacíficas y fraternales de la Iglesia Ortodoxa con otros cristianos desafortunadamente combaten hoy con un fanatismo intolerable para la tradición ortodoxa ciertos grupos que reclaman exclusivamente para sí mismos el título de celotes y defensores de la Ortodoxía, como si no fueran ortodoxos todos los Patriarcas y los Santos Sínodos de las iglesias ortodoxas, que unánimemente decidieron y mantienen estos diálogos. Los enemigos de cada intento de reconstituir la unidad entre los cristianos se elevan por sobre los Sínodos Episcopales de la Iglesia con el peligro de crear cismas dentro de la Ortodoxía.

En esta su lucha, los que critican el intento de reconstitución de la unidad de los cristianos no distan aún en tergiversar la realidad engañando al pueblo fiel. De esta manera, callan el hecho de que los diálogos teológicos se llevan a cabo con la decisión unánime de todas las iglesias ortodoxas y así atacan solamente al Patriarcado Ecuménico. Propagan falsamente que es inminente la unión entre los ortodoxos y los católicos romanos, aún sabiendo que las diferencias que se discuten en el diálogo ecuménico entre ellos son todavía muchas, y que se necesitará mucho tiempo para la discusión; así tambien conocen que la unión es decidida solamente por los sínodos de las iglesias y no por comisiones de diálogo. Reclaman que el Papa ha de subyugar a los ortodoxos pues éstos dialogan con los católicos romanos! Juzgan a todos los que participan en los diálogos como “heréticos” y “traidores” de la Ortodoxía, simplemente porque dialogan con los heterodoxos, compartiendo con ellos la riqueza y la Verdad de nuestra Fe. Desacreditan cada esfuerzo de diálogo entre los cristianos separados y cada intento de reconstitución de su unión como “herejía del ecumenismo” sin dar ninguna prueba de que durante las relaciones con los no ortodoxos la Iglesia Ortodoxa haya dejado o haya negado los dogmas de los Sínodos Ecuménicos y de los Padres de nuestra Iglesia.

Hermanos e hijos amados en el Señor,La Ortodoxía no tiene necesidad ni del fanatismo ni de la intolerancia para protejerse. Aquel que cree que la Ortodoxía tiene la Verdad no teme el diálogo, pues la Verdad nunca peligra por el diálogo. Contrariamente, cuando todos hoy se esfuerzan en solucionar las diferencias a través del diálogo, la Ortodoxía no puede dirigirse con intolerancia y fanatismo. Tened, pues, completa confianza en vuestra Madre Iglesia. Ésta se mantuvo incorruptible durante siglos y transmitió a otros pueblos la Ortodoxía. Ésta también hoy lucha en medio de condiciones adversas para mantener la Ortodoxía viva y respetable en toda la ecumene.

Desde este sacro centro de la Ortodoxía, desde el histórico Patriarcado Ecuménico, los besamos fraternalmente y los bendecimos paternalmente a todos vosotros, hermanos e hijos en el Señor, deseando de que pasen con salud y sacra compunción el estadio de las virtudes y de las luchas espirituales de la santa y gran Cuaresma y que seáis dignos, conjuntamente con todos los fieles y cristianos ortodoxos en todo el mundo, de adorar la purísima pasión y la glroriosa resurrección del Salvador Cristo.

Domingo de la Ortodoxía 2010-02-16
Publicado por Padre Nicolás Vera

Una sencilla reflexión

Estamos a las puertas de la Cuaresma, terminaremos la semana de la carne a la que segirá la del queso,para finalmente entrar en el ayuno cuaresmal.
Y hoy la Iglesia nos propone el texto de Mateo 25,31-46.
Dios, cada uno de nosotros,nuestras obras y su juicio para vida o para perdición.

Seremos juzgados al final de nuestras vidas por el amor.Por el amor a los demás.
Será Jesús, como Hijo de Hombre, quien nos juzge como rey en su trono de gloria. No como los gobernantes de este mundo, sino como Pastor, que nos juzgará con la ley del amor: Haber dado de comer al hambriento, de beber al sediento... no haber cerrado nuestro corazón a los demás.
Esos serán los criterios por los que se nos juzgará y no por otros distintos.

De tal forma que el resultado de este juicio depende de nosotros aquí y ahora. Está en nuestras manos, en el presente.
Es cierto, no podemos estar seguros de quien se salvará... pero sí de la fidelidad de Dios a Su palabra que ha prometido el Reino a tods aquellos que aman.

Preasfinţitul Marc Nemțeanul, în mijlocul credincioşilor parohiei ortodoxe române din Liege, Belgia



Preasfințitul Părinte Marc Nemțeanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Europei Occidentale, se va afla duminică, 10 ianuarie 2010, în mijlocul credincioșilor din parohia ortodoxă ”Pogorârea Sfântului Duh” din Liege, Belgia. După săvârșirea Sfintei Liturghii, Preasfinția Sa, însoțit de preoții parohiei, va săvârși Slujba Aghesmei Mari. Parohia românească din acest oraș, condusă de părintele Mircea Coșofreț, a fost fondată în urmă cu 21 de ani, informează Radio TRINITAS.

CRACIUM FERICIT!!!

COMUNICAT DE PRESĂ: UN CENTRU ROMÂN ÎN CAPITALA EUROPEI UNITE



Cu prilejul inaugurării Centrului de spiritualitate şi cultură „Sf. Ap. Andrei”, Bruxelles (1 decembrie 2009), Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a adresat următorul mesaj:

UN CENTRU ROMÂN ÎN CAPITALA EUROPEI UNITE

Inaugurarea Centrului de spiritualitate şi cultură „Sf. Ap. Andrei” din Bruxelles reprezintă un moment de bucurie deosebită atât pentru românii care trăiesc aici, în capitala Europei, cât şi pentru românii de pretutindeni.
Patriarhia Română sprijină acest proiect iniţiat de Fundaţia Valenţe Umane, deoarece una din coordonatele principale ale misiunii ei este tocmai aceea de a contribui la promovarea valorilor spirituale şi culturale ale poporului român profund religios, în context european şi internaţional. De aceea, binecuvântăm, felicităm şi încurajăm pe toţi românii dornici şi capabili de dialog şi cooperare europeană în plan spiritual şi cultural.
Dorim ca Centrul de spiritualitate şi cultură „Sf. Ap. Andrei” să devină un promotor al valorilor culturii şi spiritualităţii româneşti în inima Europei, prin evidenţierea cu demnitate şi competenţă a tradiţiilor frumoase ale poporului român, ca popor european, de limbă latină, de credinţă creştin-ortodoxă şi de origine apostolică, ca urmare a activităţii misionare a Sfântului Apostol Andrei în Dobrogea (Sciţia Mică).
Totodată, acest Centru va promova legătura dintre credinţă şi cultură, dintre viaţa liturgică şi viaţa socială. Sfinţirea altarului acestei frumoase capele „Sainte Julienne”, din Bruxelles, construită în secolul al XIX-lea, marchează tocmai vocaţia sa de spaţiu sacru, de „poartă a cerului“ (cf. Facere 28, 17), de centru spiritual chemat să cunoască şi să mărturisească „harul Domnului nostru Iisus Hristos, dragostea lui Dumnezeu Tatăl şi comuniunea Sfântului Duh“ (II Corinteni 13, 13), pentru toţi oamenii dornici de pace şi bucurie sfântă, de dialog şi cooperare socială.
Cu deosebită bucurie, apreciem, de asemenea, şi organizarea de către Fundaţia Valenţe Umane a manifestărilor de cultură, artă şi spiritualitate românească la Bruxelles, legate de trei sărbători premergătoare marelui praznic al Naşterii Domnului, şi anume: sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei – „Ocrotitorul României” - sărbătoare bisericească naţională (30 noiembrie), Ziua Naţională a României (1 decembrie) şi sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae (6 decembrie), simbol al bunătăţii şi generozităţii.
La acest moment de binecuvântare a altarului şi de inaugurare a Centrului de spiritualitate şi cultură „Sf. Ap. Andrei” din Bruxelles, Vă adresăm, tuturor celor prezenţi, părinteşti urări de tot binele, rugând pe Dumnezeu să vă dăruiască sănătate şi pace, bucurie şi ajutor în viaţă, întru mulţi şi fericiţi ani !

† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române


BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE

„Europa constituie în primul rând o realitate spiritual-culturală“



La Veneţia, în Italia, în perioada 18-21 noiembrie 2009, are loc reuniunea dintre grupul parlamentar al PPE şi lideri religioşi din Uniunea Europeană. Biserica noastră este reprezentată de IPS Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh Patriarhal, informează cotidianul „Ziarul Lumina“. Cu acest prilej, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, adresează participanţilor următorul mesaj:

Trăim astăzi într-o Europă în care oamenii caută mai mult bogăţia materială trecătoare decât bogăţia spirituală a credinţei, iar această criză economică este dublată de o sărăcire spirituală, ca slăbire a credinţei, o răcire a dragostei între semeni şi o împuţinare a faptelor bune. Deşi continentul nostru cunoaşte o dezvoltare deosebită, manifestată printr-un progres ştiinţific şi tehnologic, el este marcat de o pierdere a valorilor umane tradiţionale şi a identităţii, o instabilitate a familiei şi un conflict între generaţii.

De aceea, este datoria noastră, a conducătorilor religioşi, să afirmăm cu tărie adevărul că Europa este nu doar un spaţiu economic, cu norme de drept şi instituţii comune ci, în primul rând, constituie o realitate spiritual-culturală. Uniunea Europeană, Bisericile creştine, precum şi celelalte religii, prin contribuţiile lor specifice, sunt chemate să apere drepturile şi libertăţile umane fundamentale, demnitatea umană, să promoveze cooperarea şi solidaritatea dintre oameni şi popoare, coresponsabilitatea şi comuniunea frăţească, nu numai pe bazele umanismului, ci şi pentru că fiecare om creat după chipul lui Dumnezeu are valoarea sa unică şi eternă.

Salutăm participanţii la această reuniune pe tema Identităţii de valori pentru Europa şi ne rugăm lui Dumnezeu să ne călăuzească, astfel încât, împreună, într-o Europă unită, în bună înţelegere şi pace, să ne apropiem unii de alţii, îndepărtând zidurile dintre noi şi deschizând larg porţile iubirii dumnezeieşti întrupată în dragoste către semenii noştri.

† DANIEL,

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Mesajul de condoleante al Preafericitului Parinte Patriarh Daniel adresat Bisericii Ortodoxe Sarbe

Monday, 16 November 2009 21:12

Înaltpreasfinţitului Părinte Amfilohie,Mitropolit de Muntenegru – Litoral,Preşedintele interimar al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Sârbe

Înaltpreasfinţia Voastră,

Cu profundă durere creştinească, am primit vestea trecerii din această lume, în dimineaţa zilei de Duminică, 15 noiembrie 2009, a Preafericitului Părinte Pavle, Patriarhul Serbiei, păstor înţelept şi duhovnicesc timp de peste cinci decenii, dintre care ultimii 19 ani ca patriarh.

Moartea sa reprezintă un moment de tristeţe nu doar pentru întreaga Biserică Ortodoxă Sârbă, ci şi pentru noi, cei ce l-am întâlnit personal de mai multe ori.

Rugăm pe Hristos Domnul, Cel pe Care L-a slujit de-a lungul vieţii sale, adesea în condiţii grele pentru Biserica Ortodoxă Sârbă, să îi odihnească sufletul împreună cu drepţii şi cu sfinţii Săi slujitori.

În numele Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi al nostru personal, exprimăm frăţeşti condoleanţe pentru întreaga Biserică Ortodoxă Sârbă şi ne rugăm Preasfintei Treimi să o păstreze în unitatea şi iubirea lui Iisus Hristos, Arhiereul veşnic şi Capul Bisericii.

Veşnica lui pomenire!

† D A N I E L

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române