miércoles, 31 de diciembre de 2008

Interviul acordat de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, postului de radio ROMÂNIA ACTUALITĂŢI




Interviul acordat de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, postului de radio ROMÂNIA ACTUALITĂŢI în timpul vizitei la Moscova.

Interviul acordat de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, postului de radio ROMÂNIA ACTUALITĂŢI în timpul vizitei la Moscova, cu ocazia participării la funeraliile Patriarhului Alexei al II-lea al Moscovei şi a toată Rusia (8-10 decembrie 2008) - difuzat în emisiunea 'Lumina credinţei' de duminică, Radio România Actualităţi, 14 decembrie 2008Remus Rădulescu (realizator al emisiunii „Lumina credinţei”): Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a participat, de curând, la funeraliile Patriarhului Aleksei al Moscovei şi a toată Rusia. Cu acest prilej, a acordat, în capitala rusă, colegului Alexandru Beleavschi, un interviu. Ce aşteptări are Preafericitul Daniel de la noul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Ruse şi care sunt relaţiile actuale dintre cele două patriarhii? - aflaţi chiar de la Întâistătătorul Biserii Ortodoxe Române.Alexandru Beleavski: Ce aşteaptă Biserica Ortodoxă Română de la viitorul Patriarh al Bisericii Ruse?Preafericitul Părinte Patriarh Daniel: Considerăm că alegerea Patriarhului Moscovei şi a toată Rusia este o problemă internă a Bisericii Ortodoxe Ruse, dar apreciem că ar fi bine ca noul patriarh, indiferent cine va fi persoana, să continue lucrarea pastorală şi misionară a Patriarhului Alexei al II-lea. În contextul în care evoluează situaţia în lumea contemporană, mai ales în situaţia crizei economice mondiale, este bine ca să avem relaţii mai strânse de cooperare, de dialog şi de înţelegere reciprocă.Din punctul nostru de vedere, considerăm că trebuie să existe continuitate în relaţiile interortodoxe şi chiar o preocupare mai intensă a tuturor Bisericilor Ortodoxe de a aduce o mărturie comună în societatea secularizată de astăzi. Cred că am avea nevoie de mai multe întruniri panortodoxe cu regularitate, ritmice. Nu cred că trebuie să ne întâlnim doar atunci când un Întâistătător trece la Domnul sau atunci când este instalat un nou Patriarh. În acest sens, noi am propus de mai multe ori ca, o dată la trei ani, toţi patriarhii ortodocşi să se întrunească nu în şedinţe aniversare sau comemorative, ci în şedinţe de lucru pentru a arăta că în Ortodoxie sinodalitatea este un exerciţiu al comuniunii frăţeşti, dar şi al coresponsabilităţii. Este necesar să afirmăm deodată şi autonomia sau autocefalia, dar şi coresponsabilitatea, şi mai ales se impune manifestarea solidarităţii panortodoxe, ajutorarea reciprocă. Sunt Biserici Ortodoxe în situaţii foarte diferite din punct de vedere economic şi social, iar o consultare mai ritmică şi o cooperare mai eficientă ar da mai multă credibilitate Ortodoxiei atât pe plan naţional, cât şi pe plan internaţional.Realizator: O asemenea iniţiativă a fost propusă oficial de Biserica Ortodoxă Română?Preafericitul Părinte Patriarh Daniel: Da, a fost propusă în anul 2005, atunci când Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Constantinopolui, a fost prezent la Bucureşti, dar şi cu alte ocazii. Toată lumea este de acord în principiu, dar, în realitate, cu organizarea sunt probleme mai delicate: unde, când şi cum... . Noi considerăm că aceste întruniri ritmice ar trebui să fie organizate în diferite ţări, nu în acelaşi loc, o dată la Constantinopol, o dată la Moscova, altădată la Bucureşti, fie în ordine canonică, fie potrivit disponibilităţilor. Avem nevoie de un ritm mai intens al consultării şi al cooperării şi, în acest sens, s-ar impune o revistă sau un institut pastoral, misionar sau liturgic, în care diferiţi teologi să propună unele soluţii privind apropierea între Biserici, ca metode de lucru în contemporaneitate. Lumea modernă este foarte rapidă în schimbările ei şi, de aceea, este nevoie de mai multă consultare. În mod spontan, Bisericile îşi organizează mijloace de comunicare în masă proprii (televiziune, radio, cotidian, agenţie de presă etc.), dar există, totuşi, decajale între Bisericiile Ortodoxe în ceea ce priveşte prezenţa în societate.Biserica Ortodoxă Română, de pildă, a reuşit ca, în cooperare cu Statul, între altele, să aibă Ora de religie în şcolile publice şi să beneficieze de o anumită susţinere financiară permanentă, pe baza faptului că Statul recunoaşte rolul benefic al Bisericii în societate. Această situaţie din România - care pare cea mai bună până la ora actuală - nu se regăseşte în toate Bisericile Ortodoxe, fiindcă, de exemplu, sunt ţări ortodoxe în care religia nu se predă în şcolile de Stat, ca Rusia, Republica Moldova sau Ucraina. Aşadar, în această privinţă, credem că, ajutându-ne, consultându-ne şi cooperând mai mult, putem să trăim mai intens conştiinţa că, totuşi, Ortodoxia nu reprezintă doar o sumă de Biserici autocefale izolate, ci o familie spirituală, cu conştiinţă misionară dezvoltată.Realizator: Cum apreciaţi, în momentul acesta, relaţiile dintre cele două Biserici, dată fiind cunoscuta dispută pe tema Mitropoliei Basarabiei?Preafericitul Părinte Patriarh Daniel: Acesta este un aspect al relaţiilor noastre bilaterale fiind în dialog pe tema respectivă, dar există şi alte aspecte de discutat, ca de exemplu, faptul că atât ruşii, cât şi noi, românii, avem o mare Diasporă. În privinţa Diasporei avem puncte de vedere convergente, şi anume că fiecare Biserică Ortodoxă autocefală are dreptul şi datoria de a se îngriji de credincioşii ei care sunt plecaţi în afara graniţelor ţării. Din acest punct de vedere, Patriarhia Rusă a făcut un pas înainte prin faptul că a reuşit să apropie credincioşii ortodocşi ruşi din America şi din alte ţări ale lumii, despărţiţi de Biserica Ortodoxă Rusă mamă, şi să facă o reunificare.Înaltpreasfinţitul Mitropolit Kiril ne-a spus, când am sosit la Moscova, că ar fi dorit să vină la Bucureşti pentru a discuta şi a ne consulta în privinţa unor probleme de actualitate pentru Bisericile noastre. Dincolo de problema situaţiei jurisdicţionale din Republica Moldova, există şi alte aspecte care pot să ne apropie şi să constituie un început pentru o cooperare mai intensă. Avem nevoie de o mărturie comună în Europa de astăzi, avem nevoie de o mărturie comună, în general, în lume, chiar la nivelul organismelor internaţionale. Considerăm că nu subordonarea, ci respectul reciproc creează relaţii trainice, credibile şi demne pentru ambele părţi.Realizator: La Moscova, Preafericitul Păriunte Patriarh Daniel a vizitat şi locul unde Ambasada României intenţionează să construiască o biserică ortodoxă românească. Patriarhul a binecuvântat iniţiativa şi se gândeşte şi la hramul acestui sfânt lăcaş.Preafericitul Părinte Patriarh Daniel: Dorinţa noastră este să fie construită o biserică aici, pentru Ambasadă, care să permită şi unele întruniri, la sărbători, cu românii din Moscova sau cu cei care în trecere, dar şi pentru unele întâlniri cu reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe Ruse. Ne-am gândit ca la pictura acestei biserici să adăugăm şi doi sfinţi populari, unul din România, Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, a cărui fiică, Olena, ar fi trebuit să devinţă soţia unui ţar şi, altul, din Rusia, cum ar fi Vladimir Cneazul, cel care a creştinat poporul rus, Alexandru Nevski, Dimitrie Donskoi, sau un alt apărător al Ortodoxiei ruse. Ne gândim la doi sfinţi, populari în ţările lor, dar care au contribuit şi la apărarea creştinătăţii europene, în general. În sensul acesta, dorim să marcăm o etapă nouă în viaţa Ambasadei Române de la Moscova, în înţelesul de a uni mai mult cultura şi cultul, spiritualitatea şi această deschidere spre relaţii diplomatice mai eficiente.

sábado, 27 de diciembre de 2008

Întruniri pe tema dialogului interreligios, la Paris şi Atena




Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Iosif al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale participă la Colocviul pe tema Religii şi putere publică în Uniunea Europeană, organizat de către Preşedinţia Republicii Franceze, la Paris, în ziua de 17 decembrie 2008.Din încredinţarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Părintele Ioan Armaşi, inspector eparhial la Sectorul relaţii bisericeşti şi interreligioase, şi domnul Damian Constantin Iulian de la Facultatea de Teologie Ortodoxă Dumitru Stăniloae din Iaşi, participă la Seminarul cu tema Dialogul dintre creştinism şi Islam, organizat de către Reprezentanţa Patriarhiei Ecumenice pe lângă Uniunea Europeană, la Atena, în perioada 11-13 decembrie 2008.


BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE

miércoles, 24 de diciembre de 2008

Comunidad Parroquial de la Santa Protección de la Madre de Dios


¡Cristo ha nacido! ¡Feliz Navidad! Hristos s-a Nascut! Craciun Fericit! Tchestito Rojdestvo Hristovo Eftihismena Christougenna. Hristos se rodi. Hristos Razdajetsja.


miércoles, 17 de diciembre de 2008

Delegaţie a Patriarhiei Bulgare, în vizită la Aşezământul Românesc de la Ierusalim




Preasfinţitul Părinte Teodosie, Episcop de Devolski, stareţul Mănăstirii Troyan, însoţit de Preot Dobre Ivanov, vicar administrativ al Mitropoliei Durostorului (Silistra), cu binecuvântarea Patriarhului Maxim al Bisericii Ortodoxe a Bulgariei, sunt găzduiţi în această perioadă la Aşezământul Românesc de la Ierusalim.Delegaţia Patriarhiei Bulgariei, aflată în pelerinaj în Ţara Sfântă timp de o săptămână, a fost întâmpinată în seara zilei de 11 decembrie 2008 de Părintele Protosinghel Serafim Paşca, delegatul Preacuviosului Arhimandrit Ieronim Creţu, Superiorul Aşezămintelor Româneşti de la Locurile Sfinte.

domingo, 7 de diciembre de 2008

Muere el Patriarca Alexis II

pulsar sobre la foto

Astăzi se împlinesc 10 ani de la trecerea la cele veşnice a Părintelui Cleopa Ilie



Astăzi se împlinesc 10 ani de la trecerea la cele veşnice a Părintelui Cleopa Ilie

Marţi, 2 decembrie 2008, se împlinesc 10 ani de când cel mai cunoscut duhovnic român a trecut la cele veşnice.Vreme de 34 de ani, cel mai cunoscut duhovnic al României, Arhimandritul Cleopa Ilie, a povăţuit fără întrerupere atât călugări, cât şi mireni, până în ultima clipă, în noaptea de 1 spre 2 decembrie 1998, când şi-a dat duhul în mâinile lui Hristos.
Cu acest prilej la Mănăstirea Sihăstria din jud. Neamţ un sobor de preoţi au oficiat Sfânta Liturghie şi o slujbă de pomenire a Părintelui Cleopa, care se odihneşte în cimitirul mănăstirii.
Arhimandritul Cleopa Ilie s-a nascut in comuna Sulita, judetul Botosani, la data de 10 aprilie 1912, intr-o familie credincioasa. De mici copii, Constantin, caci asa se numea din botez Parintele Cleopa, si cu fratii sai mergeau adeseori la Schitul Cozancea, fiind foarte iubiti de Parintele Paisie Olaru care se nevoia in aceasta zona si care a devenit parintele lor sufletesc.
In iarna anului 1929, dupa sarbatoarea Sfantului Ierarh Nicolae, Vasile si Constantin s-au hotarat sa plece la Schitul Sihastria - Neamt pentru a sluji toata viata lui Hristos. Impreuna cu alti frati de manastire, pana in anul 1935, Constantin a pascut oile Schitului Sihastria, dupa care s-a intors la Botosani pentru a-si indeplini serviciul militar.
In anul 1937, la sfarsitul lunii iulie, Rasoforul Constantin Ilie a fost tuns in monahism, primind numele de Cleopa. A facut in continuare ascultare de cioban la oile schitului, pana in vara anului 1942.
In anul 1944, la 27 decembrie, a fost hirotonit ierodiacon, iar la 23 ianuarie 1945, ieromonah.
Cei 12 ani de ascultare de cioban la oile manastirii au fost pentru marele duhovnic 'scoala de calugarie si teologie', după cum insusi spunea, caci in acea perioada a citit zeci de carti teologice, fundamentale pentru formarea sa.
La 5 septembrie 1944, staretul Ioanichie a plecat la Domnul, toata grija schitului apasand astfel pe umerii Monahului Cleopa, care mai tarziu a devenit oficial egumenul Manastirii Sihastria.
La 30 august 1949, Monahul Cleopa a fost numit staret al Manastirii Slatina - Suceava, unde, prin decizia Patriarhului Iustinian, s-a transferat impreuna cu alti 30 de vietuitori de la Sihastria, in locul sau fiind numit staret Protosinghelul Ioil Gheorghiu.
La Manastirea Slatina a intemeiat o obste care a ajuns la peste 80 de vietuitori. Intre anii 1952-1954, fiind urmarit de Securitate, s-a retras in Muntii Stanisoara, impreuna cu Ieromonahul Arsenie Papacioc. Dupa doi ani de viata pustniceasca, a fost readus din nou in manastire la decizia Patriarhului Iustinian.
In anul 1956 a revenit la manastirea de metanie (in care a fost calugarit), iar in primavara anului 1959 s-a retras pentru a treia oara in Muntii Neamtului, unde s-a nevoit mai bine de 5 ani de zile.
Revenind la Manastirea Sihastria, in toamna anului 1964, vreme de 34 de ani a fost duhovnicul intregii obsti, povatuind fara intrerupere atat calugari, cat si mireni, pana in ultima clipa, in noaptea de 1 spre 2 decembrie 1998, cand si-a dat duhul în mainile lui Hristos.
Publicado por el P. Nicolás Vera en iglesia ortodoxa de Alicante.